Ca practică, Managementul este foarte vechi, însă viziunea managementului ca profesie, disciplină și domeniu științific s-a conturat abia la sfârșitul secolului 19, începutul secolului 20. În prezenta suită de articole vom face o trecere în revistă a principalelor teorii de management așa cum au apărut ele în timp.

În articolul de astăzi vom descoperi perspectiva clasică asupra managementului (unii autori o numesc și ”era execuției”).

Perspectiva clasică asupra managementului a avut 2 abordări:

• Managementul științific (care punea accentul pe studiul științific al metodelor de lucru pentru a îmbunătăți performanța individuală a muncitorilor)
• Managementul administrativ (care viza organizația în ansamblul său)

Reprezentanul teoriei managementul științific a fost Frederick W. Taylor.

Frederick W. Taylor (1856 – 1915) a fost un inginer mecanic care și-a conturat ideile asupra managementului (denumit ulterior management științific) lucrând într-o oțelărie din Philadelphia după 1880.

Taylor nu ținea cont de nevoile umane ale angajaților și era convins că aceștia sunt motivați doar de salariu. Credea în același timp că muncitorilor nu le place să muncească (în mod natural) și de aceea aceștia trebuie supravegheați îndeaproape (ceea ce numim azi un stil de management autocratic).

Ideea principală a cărții este că managerii pot crește productivitatea muncitorilor aplicând 4 principii:

• Examinați fiecare loc de muncă în mod științific pentru a determina „cea mai bună modalitate” de a îndeplini sarcina.
• Angajați cei mai buni lucrători pentru fiecare sarcină și instruiți-i să lucreze la eficiență maximă.
• Monitorizați performanța pentru fiecare lucrător și oferiți instrucțiuni atunci când este nevoie.
• Împărțiți munca astfel încât managerii planifică și antrenează, iar lucrătorii își execută sarcinile.

Printre cei mai cunoscuți adepți ai principiilor managementului științific se numără Henry Ford, care la 1 decembrie 1913 a finalizat complet linia de asamblare mobilă. Invenția sa nu doar că a schimbat pentru totdeauna industria auto, ci și felul în care oamenii muncesc.

O scenă din filmul Modern Times a lui Chaplin ne arată, cu umor, ce însemna o linie de asamblare în acele vremuri.

„Taylorismul” a întâlnit o rezistență considerabilă din partea muncitorilor, care se temeau că va duce la pierderea locurilor de muncă, companiile urmând să păstreze doar angajații foarte productivi.

Dacă sunt utilizate corect, principiile managementului științific pot spori productivitatea, iar inovații precum studiile de mișcare și salarizarea diferențiată sunt încă folosite astăzi.

Studiu de caz – McDonald’s

McDonald’s nu are nevoie de nici o prezentare. Cel mai mare brand fast-food din lume oferă clienților același burger la New York, București, Tokio sau Johannesburg.

Fiecare restaurant urmează aceleași instrucțiuni pentru fiecare etapă aprocesului de lucru , de la preparare, gătirea, asamblarea și ambalarea fiecărui produs până la modul în care sunt curățate și spălate utilajele sau podelele.